FRUCTE GURMET - ceai de fructe

Infuzia și gustul ceaiului

Infuzia de culoare roșie închisă oferă un gust plin și distinctiv. Ceaiul Fructe gurmet este cu adevărat enigmatic de la prima până la ultima gustare. La fiecare înghițitură înconjoară cu mirosul de zmeură proaspătă și vanilie fină. Bucurați-vă de o băutură caldă sau pregătiți un delicios ceai cu gheață. În ambele cazuri, vă va încânta.

Originea ceaiului

Zmeură și iar zmeură. Desigur, mare, bine conservată și cultivată organic. Zmeura (și toate celelalte fructe din acest ceai) sunt uscate prin înghețare, prin așa-numita liofilizare. Datorită tehnologiei unice de înghețare în vid, fructele își păstrează aspectul natural, culoarea și aroma. Și, desigur, nu pierd nici vitaminele valoroase, mineralele și antioxidanții. Zmeura este fructul arbustului zmeur (Rubus idaeus).

Botaniștii le numesc fructe compuse cu bobițe mici, pentru noi ceilalți sunt fructe dulci-acrișoare, de obicei roșii, foarte suculente și aromate. Cresc în grădini sau la marginea pădurilor și pajiștilor. Tufe de până la doi metri cu lăstare lungi cresc practic în întreaga zonă temperată a emisferei nordice, de la câmpie până în munți. Este demn de remarcat că această plantă spinoasă a devenit interesantă pentru cercetători și botaniști doar în secolul al XVII-lea. Până atunci, chiar dacă oamenii au cunoscut zmeura și au cunsumat-o, nu există mențiuni scrise despre aceasta.

Medicina tradițională recomandă consumul de fructe și infuzia preparată din frunze. Acestea conțin o cantitate mare de antioxidanți și, prin urmare, sunt potrivite pentru o varietate de probleme de sănătate. Bobițele de soc, fructele unui tufiș cunoscut cu flori albe mari, sunt renumite pentru capacitățile lor antiinflamatorii. Acestea conțin în principal vitamina C și sunt utilizate pentru gemuri, sucuri, vinuri și infuzii. Pitaya (pitahaya) este cunoscut mai mult din rafturile magazinelor decât din natură. Fructul de cactus este adesea denumit "fructul dragonului" din cauza aspectului său.

Prima mențiune datează din secolul al XVI-lea. Aceste fructe cresc în Mexic, Guatemala, Honduras, Brazilia și Argentina. Taxonomia lor este oarecum neclară. Unele specii au fructele necomestibile, altele în schimb au fructe foarte gustoase. Fructele ovale cu multă pulpă sunt acoperite cu o coajă roșie sau roșie-violet (uneori și galbenă). Pulpa este albă, cu multe semințe negre. Persoanele indigene le consumă pentru conținutul de calciu, fier, caroten și riboflavină.