Ceaiul este o băutură a zeilor, a longevității și a bucuriei. Poate fi și a dumneavoastră!

Atâtea legende și povești nu s-au povestit despre nicio altă activitate umană. Tot ce se vehiculează în jurul frunzelor de ceai este înconjurat de mistere mai mari și mai mici. Descoperirea, ritualurile, prepararea și cultura ceaiului sunt pur și simplu interesante din toate punctele de vedere. De aproape cinci mii de ani, se spun povești despre efectele și gustul său magnific. Inițial, numai frunzele arborelui de ceai chinezesc, un arbust peren din zona subtropicală până la cea temperată, au fost numite prin cuvântul ceai (în japoneză Ocha sau Ryokucha, în chineză Lucha). Fie că a fost descoperit cu aproape trei mii de ani î.Hr. de către împăratul chinez Shen Nung, fie că a fost descoperit de prințul japonez budist Sfântul Bodhidharma în 495, în orice caz a apărut un fenomen fără precedent în lume.

La început, ceaiul era servit doar la curtea imperială și era numai verde. În secolul al XIV-lea au început experimentele cu încrucișarea arborilor de ceai, căutarea de noi gusturi și forme de prelucrare. Până în secolul al 17-lea ceaiul a fost vândut exclusiv în farmacii. Atunci oamenii au constatat că medicina de la răsărit funcționează și cererea de ceai a crescut brusc.

Nu este vorba doar de frunzele verzinefermentate de la arborii de ceai, dar și de ceai negru, Oolongs, Rooibos, Honeybush, plante și amestecurile lor.

Ceaiul vrac și efectele sale asupra sănătății sunt de interes pentru medici și oameni de știință. Studiile arată că nu conține calorii, potolește excelent setea, stimulează ușor și ajută la diverse probleme. Europa, America și Australia sunt fascinate de ceai. Asia știe foarte bine ce comoară aduce lumii.

Doi arbori de ceai, sute de arome

Arbustul cu frunze permanent verzi din genul Camellia,  familia Theaceae se regăsește în două specii originare Camellia sinensis arbore de ceai chinezesc și Camellia assamica arbore de ceai indian. Se cultivă în principal în Asia sau Africa și sunt adesea încrucișate. Aproximativ jumătate din producția mondială de ceai este asigurată de China și India. Din frunzele de ceai strălucitoare și alungite se produce ceai verde, ceai negru, ceai alb, Oolong și Pu Erh.

Cu cât grădinile de ceai sunt situate mai sus, cu atât  recolta este mai de calitate. Pentru prima dată, frunzele se pot culege de la arbuștii de patru ani în trei moduri: recoltă standard (două frunze și un mugure de frunze), recoltă medie (trei frunze și un mugure) și recoltă mare (patru frunze și mugure). Arborii de ceai pot crește 40-100 de ani. Prelucrarea frunzelor de ceai poate fi de mai multe feluri. Depinde de obiceiurile regionale și de tipul de ceai. Întotdeauna include patru etape: ofilire, răsucire, fermentare și uscare. Ceaiul negru este fermentat, ceaiul verde și cel alb nu este fermentat.

Ceaiul alb se prepară din primele frunze de ceai, încă nedeschise. Este vorba despre muguri acoperiți cu puf alb (vârfuri). După acestea a primit și numele. Provine de la prima recoltă de primăvară, care se desfășoară înainte de sezonul ploios și este foarte scurtă, durează doar câteva săptămâni. Ceaiul alb este uscat, dar nu fermentează, este prelucrat minim pentru a-și păstra puritatea inițială. Se produce în principal în China, în Ceylon și, de asemenea, în Kenya africană. Infuzia are o culoare deschisă galben pai și efecte preventive deosebite. 

Mulți oameni cred că ceaiul verde provine de la o altă plantă decât ceaiul negru. De fapt, au aceeași sursă - arbore de ceai, dar diferă modul de prelucrare. După recoltare, ceaiul verde este lăsat să se ofilească și este tratat fie cu vapori, fie prin încălzire în tigăi mari. Acest lucru oprește oxidarea enzimelor. Ceaiul își păstrează culoarea, aroma și gustul natural. Infuzia are o culoare galbenă strălucitoare până la chihlimbar închis. Ceaiul verde este popular în China și Japonia și devine din ce în ce mai popular și în Occident. Îi sunt atribuite multe beneficii pentru sănătate, de exemplu întărirea imunității, un efect pozitiv asupra tensiunii arteriale și detoxifiere.

În cazul în care frunzele de ceai sunt lăsate la fermentat, se produce ceai negru. În timpul fermentației, sucul frunzelor este expus la oxigen, prin care se schimbă culoarea frunzelor de la verde la negru, precum și gustul și aroma. Infuzia este adesea de culoarea mahonului uneori are o culoare foarte închisă. Faimoasele ceaiuri negre sunt produse în India sau Ceylon. Proprietățile lor includ efecte revigorante, ajută în răceli și au acțiune antibacteriană.

Savurați fructele

Denumirea de ceai o atribuim și infuziilor preparate din diverse fructe sau alte plante și ierburi. Bucățile de fructe uscate sunt de obicei folosite pentru prepararea acestor infuzii de ceai de fructe la care se adaugă condimente și plante. Dintre fructe, cele mai frecvente sunt: merele, măceșe, hibiscus, căpșuni, zmeură, ananas și portocale, dar desigur și alte specii în cantități mai mici. Gustul și aroma delicioase a acestor ceaiuri de fructe este completat de obicei din condimente (scorțișoară, anason) sau plante (cimbru, iarbă de lămâie, ghimbir). Ceaiurile de fructe se pot consuma calde și reci, se remarcă printr-o aromă bogată de fructe, fără cofeină. Deoarece sunt pline de vitamine și antioxidanți, acestea susțin imunitatea au efecte  anti inflamatoare și îmbunătățesc tabloul sanguin.

Nu există o plantă să nu fie bună la ceva

Ceaiurile din plante sunt preparate din părțile plantelor, amestecuri sau combinații ale acestora  cu ceai adevărat. La fructe se adaugă și plante, a căror conținut ar trebui să fie de cel puțin 50%. În mod tradițional, plantelor li se atribuie un efect pozitiv asupra sănătății. Cunoștințele despre acestea se transmit din generație în generație și sunt, de asemenea, în centrul atenției în multe studii științifice. În acest scop, ingredientele active din plante sunt extrase și concentrate pentru a se monitoriza doza de administrare.

Este dovedit printre altele că ceaiurile din plante ajută în caz de infecție, susțin digestia și au afecte calmante.

Ceaiuri deosebite

O categorie foarte specială constă din ceaiuri produse din scoarța copacilor din America de Sud (Lapacho), crenguțe și frunze ale arbustului sud-african (Rooibos, Honeybush) sau frunzele copacilor din America de Sud (Maté). Fiecare are o tehnologie de producție specifică și beneficii unice. Acestea includ stimularea metabolismului, detoxifiere.